Definiția cu ID-ul 979603:


Dicționare relaționale

Nu reprezintă definiții, ci se indică relații între cuvinte.

CONDUCĂTOR s., adj. 1. s. cîrmuitor, domn. domnitor, monarh, stăpînitor, suveran, vodă, voievod, (astăzi rar) stăpîn, (înv. și pop.) oblăduitor, (înv.) biruitor, crai, gospodar, gospodin, ocîrmuitor, purtător, vlădică, (fig.) cîrmaci. (Ștefan, marele ~ al Moldovei.) 2. s. cîrmuitor, guvernator, (turcism înv.) zabet. (~ al unei provincii.) 3. s., adj. cîrmuitor, guvernant. (Forțele ~.) 4. adj. cîrmuitor, guvernamental, oficial. (Cercurile ~.) 5. adj., s. hegemon. (Forță ~.) 6. s. cap, căpetenie, comandant, șef, mai-mare, (înv. și reg.) tist, (Transilv.) birău, (înv.) călăuz, căpitan, comandir, nacealnic, povățuitor, proprietar, tocmitor, vîrhovnic, voievod, (latinism înv.) prepozit. (~ al oștirii.) 7. s. șef, (rar) diriguitor, (înv.) principal. (~ al mișcării de eliberare.) 8. s. șef, (fam.) ștab. (~ al unei instituții.) 9. s. șef, vătaf, (înv.) staroste. (~ al breslei cojocarilor.) 10. s. căpetenie, vătaf, (reg.) birău, jude. (~ al colindătorilor.) 11. s. șofer. (~ de basculantă.)