O definiție pentru conchifer
Jargon
CONCHI- „cochilie, scoică”. ◊ L. concha „cochilie, scoică” > fr. conchi-, engl. id. > rom. conchi-. □ ~fer (v. -fer), adj., s. f. pl., (moluște) înzestrate cu cochilie; ~flor (v. -flor), adj., cu flori în formă de cochilie; ~form (v. -form), adj., în formă de cochilie de melc.
Intrare: conchifer
conchifer adjectiv
| adjectiv (A1) | masculin | feminin | |||
| nearticulat | articulat | nearticulat | articulat | ||
| nominativ-acuzativ | singular |
|
|
|
|
| plural |
|
|
|
| |
| genitiv-dativ | singular |
|
|
|
|
| plural |
|
|
|
| |
| vocativ | singular | — | — | ||
| plural | — | — | |||
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)
Aceste definiții sunt compilate de echipa dexonline. Definițiile originale se află pe fila definiții. Puteți reordona filele pe pagina de preferințe.
arată:
conchifer, conchiferăadjectiv conchifere, conchiferesubstantiv feminin plural
- 1. (Moluște) înzestrate cu cochilie. MDN '00 DETS
etimologie:
- Konchiferen MDN '00
- conchi- + -fer dexonline
Lista completă de definiții se află pe fila definiții.