2 intrări

4 definiții


Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

conchemare sf [At: DA / Pl: ~mări / E: conchema] (Nob) 1-2 Convocare.

conchema vt [At: SBIERA, F. S. 241 / Pzi: ~chém / E: con1- + chema] (Trs; Buc; barbarism; iuz) A convoca.


Dicționare relaționale

Nu reprezintă definiții, ci se indică relații între cuvinte.

CONCHEMÁ vb. v. chema, convoca, invita.

conchema vb. v. CHEMA. CONVOCA. INVITA.

Intrare: conchemare
conchemare infinitiv lung
infinitiv lung (IL113)
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • conchemare
  • conchemarea
plural
  • conchemări
  • conchemările
genitiv-dativ singular
  • conchemări
  • conchemării
plural
  • conchemări
  • conchemărilor
vocativ singular
plural
Intrare: conchema
verb (VT27)
infinitiv infinitiv lung participiu gerunziu imperativ pers. a II-a
(a)
  • conchema
  • conchemare
  • conchemat
  • conchematu‑
  • conchemând
  • conchemându‑
singular plural
  • conchea
  • conchemați
numărul persoana prezent conjunctiv prezent imperfect perfect simplu mai mult ca perfect
singular I (eu)
  • conchem
(să)
  • conchem
  • conchemam
  • conchemai
  • conchemasem
a II-a (tu)
  • conchemi
(să)
  • conchemi
  • conchemai
  • conchemași
  • conchemaseși
a III-a (el, ea)
  • conchea
(să)
  • concheme
  • conchema
  • conchemă
  • conchemase
plural I (noi)
  • conchemăm
(să)
  • conchemăm
  • conchemam
  • conchemarăm
  • conchemaserăm
  • conchemasem
a II-a (voi)
  • conchemați
(să)
  • conchemați
  • conchemați
  • conchemarăți
  • conchemaserăți
  • conchemaseți
a III-a (ei, ele)
  • conchea
(să)
  • concheme
  • conchemau
  • conchema
  • conchemaseră
* formă nerecomandată sau greșită – (arată)
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)