Definiția cu ID-ul 365837:


Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

CONCATENÁȚIE s.f. (Lit.) Figură de stil constând în înlăturarea membrelor unei perioade prin unele cuvinte împrumutate de la un membru precedent; înlănțuire de anadiploze succesive; conexiune; epiplocă. [< fr. concaténation, lat. concatenatio].