2 definiții pentru concatena


Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

CONCATENÁ, concatenez, vb. I. Tranz. A efectua o concatenare. – Din lat. concatenare.


Dicționare morfologice

Se indică corespondența dintre forma de bază a unui cuvânt și flexiunile sale.

concatená (a concatena) vb., ind. prez. 3 concateneáză

Intrare: concatena
verb (VT201)
Surse flexiune: DOR
infinitiv infinitiv lung participiu gerunziu imperativ pers. a II-a
(a)
  • concatena
  • concatenare
  • concatenat
  • concatenatu‑
  • concatenând
  • concatenându‑
singular plural
  • concatenea
  • concatenați
numărul persoana prezent conjunctiv prezent imperfect perfect simplu mai mult ca perfect
singular I (eu)
  • concatenez
(să)
  • concatenez
  • concatenam
  • concatenai
  • concatenasem
a II-a (tu)
  • concatenezi
(să)
  • concatenezi
  • concatenai
  • concatenași
  • concatenaseși
a III-a (el, ea)
  • concatenea
(să)
  • concateneze
  • concatena
  • concatenă
  • concatenase
plural I (noi)
  • concatenăm
(să)
  • concatenăm
  • concatenam
  • concatenarăm
  • concatenaserăm
  • concatenasem
a II-a (voi)
  • concatenați
(să)
  • concatenați
  • concatenați
  • concatenarăți
  • concatenaserăți
  • concatenaseți
a III-a (ei, ele)
  • concatenea
(să)
  • concateneze
  • concatenau
  • concatena
  • concatenaseră
* formă nerecomandată sau greșită – (arată)
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)

concatena

  • 1. A efectua o concatenare.
    surse: DEX '09

etimologie: