4 definiții pentru concatena
Dicționare explicative
Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.
CONCATENÁ, concatenez, vb. I. Tranz. A efectua o concatenare. – Din lat. concatenare.
concatena vb. tranz. A lega, a conecta mai multe entități în lanț. Din engl. concatenate
CONCATENÁRE, concatenări, s. f. Acțiunea de a concatena și rezultatul ei. – V. concatena.
- sursa: DEX '09 (2009)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
Dicționare morfologice
Se indică corespondența dintre forma de bază a unui cuvânt și flexiunile sale.
concatená (a concatena) vb., ind. prez. 3 concateneáză
- sursa: DOOM 2 (2005)
- adăugată de gall
- acțiuni
Intrare: concatena
verb (VT201) Surse flexiune: DOR | infinitiv | infinitiv lung | participiu | gerunziu | imperativ pers. a II-a | ||
(a)
|
|
|
| singular | plural | ||
|
| ||||||
numărul | persoana | prezent | conjunctiv prezent | imperfect | perfect simplu | mai mult ca perfect | |
singular | I (eu) |
| (să)
|
|
|
| |
a II-a (tu) |
| (să)
|
|
|
| ||
a III-a (el, ea) |
| (să)
|
|
|
| ||
plural | I (noi) |
| (să)
|
|
|
| |
a II-a (voi) |
| (să)
|
|
|
| ||
a III-a (ei, ele) |
| (să)
|
|
|
|
* formă nerecomandată sau greșită – (arată)
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)