Definiția cu ID-ul 440734:

Dicționare etimologice

Explică etimologiile cuvintelor sau familiilor de cuvinte.

comuta (-t, -at), vb.1. A schimba legăturile unei porțiuni de circuit electric. – 2. A schimba o pedeapsă grea în una mai ușoară. Lat. commutare (sec. XIX). – Der. comutați(un)e, s. f.; comutator, adj. (care comută); comutator, s. n. (întrerupător, șaltăr); comutativ, adj.