2 intrări

5 definiții


Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

COMUNIZÁ vb. tr. a propaga influența comunistă. (<fr. communiser)


Dicționare morfologice

Se indică corespondența dintre forma de bază a unui cuvânt și flexiunile sale.

comunizáre s. f., pl. comunizări

comunizá vb., ind. prez. 1 sg. comunizéz, 3 sg. și pl. comunizeáză


Dicționare relaționale

Nu reprezintă definiții, ci se indică relații între cuvinte.

COMUNIZÁRE s. (POL.) bolșevizare.

COMUNIZÁ vb. (POL.) a (se) bolșeviza.

Intrare: comunizare
comunizare substantiv feminin
substantiv feminin (F113)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • comunizare
  • comunizarea
plural
  • comunizări
  • comunizările
genitiv-dativ singular
  • comunizări
  • comunizării
plural
  • comunizări
  • comunizărilor
vocativ singular
plural
Intrare: comuniza
verb (VT201)
Surse flexiune: DOR
infinitiv infinitiv lung participiu gerunziu imperativ pers. a II-a
(a)
  • comuniza
  • comunizare
  • comunizat
  • comunizatu‑
  • comunizând
  • comunizându‑
singular plural
  • comunizea
  • comunizați
numărul persoana prezent conjunctiv prezent imperfect perfect simplu mai mult ca perfect
singular I (eu)
  • comunizez
(să)
  • comunizez
  • comunizam
  • comunizai
  • comunizasem
a II-a (tu)
  • comunizezi
(să)
  • comunizezi
  • comunizai
  • comunizași
  • comunizaseși
a III-a (el, ea)
  • comunizea
(să)
  • comunizeze
  • comuniza
  • comuniză
  • comunizase
plural I (noi)
  • comunizăm
(să)
  • comunizăm
  • comunizam
  • comunizarăm
  • comunizaserăm
  • comunizasem
a II-a (voi)
  • comunizați
(să)
  • comunizați
  • comunizați
  • comunizarăți
  • comunizaserăți
  • comunizaseți
a III-a (ei, ele)
  • comunizea
(să)
  • comunizeze
  • comunizau
  • comuniza
  • comunizaseră
* formă nerecomandată sau greșită – (arată)
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)