2 definiții pentru compuncțiune
Dicționare explicative
Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.
COMPUNCȚIÚNE s. f. 1. pocăință, umilință; remușcare. 2. (ir.) gravitate afectată. (<fr. componction)
Dicționare morfologice
Se indică corespondența dintre forma de bază a unui cuvânt și flexiunile sale.
compuncțiúne s. f., pl. compuncțiúni
- sursa: Ortografic (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
Intrare: compuncțiune
compuncțiune substantiv feminin
substantiv feminin (F107) Surse flexiune: DOR | nearticulat | articulat | |
nominativ-acuzativ | singular |
|
|
plural |
|
| |
genitiv-dativ | singular |
|
|
plural |
|
| |
vocativ | singular | — | |
plural | — |