2 definiții pentru compozitiv


Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

COMPOZITÍV, -Ă adj. (despre o metodă) care procedează de la simplu la compus. (< it. compositivo)


Dicționare morfologice

Se indică corespondența dintre forma de bază a unui cuvânt și flexiunile sale.

compozitív adj. m., pl. compozitívi; f. sg. compozitívă, pl. compozitíve

Intrare: compozitiv
compozitiv adjectiv
adjectiv (A1)
Surse flexiune: DOR
masculin feminin
nearticulat articulat nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • compozitiv
  • compozitivul
  • compozitivu‑
  • compoziti
  • compozitiva
plural
  • compozitivi
  • compozitivii
  • compozitive
  • compozitivele
genitiv-dativ singular
  • compozitiv
  • compozitivului
  • compozitive
  • compozitivei
plural
  • compozitivi
  • compozitivilor
  • compozitive
  • compozitivelor
vocativ singular
plural
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)