COMPOZITIE, compoziții, s. f. 1. Totalitatea elementelor care alcătuiesc o unitate; structură, compunere, alcătuire. 2. Opera, bucată, compunere artistică, în special muzicală. ♦ Studiul regulilor de compunere a unei bucăți muzicale. 3. Felul în care sînt dispuse elementele imaginii într-un tablou, așa încît să se echilibreze între ele. ♦ Gen de pictură reprezentînd personaje în acțiune. 4. Exercițiu școlar constînd în dezvoltarea în scris a unei teme cu caracter literar. 5. Aliaj de cositor cu care se căptușește suprafața unei piese metalice care frecă altă suprafață metalică, cu scopul de a micșora frecarea. – Fr. composition (lat. lit. compositio, -onis).