O definiție pentru comportamentilism


Dicționare morfologice

Se indică corespondența dintre forma de bază a unui cuvânt și flexiunile sale.

comportamentilísm s. n.

Intrare: comportamentilism
comportamentilism substantiv neutru
substantiv neutru (N29)
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • comportamentilism
  • comportamentilismul
  • comportamentilismu‑
plural
genitiv-dativ singular
  • comportamentilism
  • comportamentilismului
plural
vocativ singular
plural
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)