COMPLEMENT, complemente, s. n. 1. Ceea ce se adaugă la ceva spre a-l întregi; complinire. ♦ Complementul unui unghi = unghiul care trebuie să se adauge altui unghi spre a se obține un unghi drept. 2. Parte secundară a propoziției care determină un verb, un adjectiv sau un adverb. ♦ Complement de agent = subiectul logic al acțiunii unui verb pasiv. – Fr. complément (lat. lit. complementum).