competitiv, -ă adj. ♦ 1. Capabil de a suporta concurența ◊ „Produsele românești – tot mai competitive pe piața mondială.” Sc. 23 VII 72 p. 10; v. și 26 IX 79 p. 3; v. și competitivitate, pop. ♦ 2. Care se referă la o competiție, la un concurs v. juriza (din fr. compétitif, engl. competitive; PR 1950; M. Avram în SMFC IV 105, R. Zafiu în Luc. 46/92 p. 4; DEX, DN3)