2 intrări

2 definiții

compasioná vb., ind. prez. 3 sg. și pl. compasioneáză

COMPASIONÁ vb. tr. compătimi. (<it. compassionare)

Intrare: compasiona
Surse flexiune: DOR
infinitiv infinitiv lung participiu gerunziu imperativ pers. a II-a
(a) compasiona compasionare compasionat compasionând singular plural
compasionea compasionați
numărul persoana prezent conjunctiv prezent imperfect perfect simplu mai mult ca perfect
singular I (eu) compasionez (să) compasionez compasionam compasionai compasionasem
a II-a (tu) compasionezi (să) compasionezi compasionai compasionași compasionaseși
a III-a (el, ea) compasionea (să) compasioneze compasiona compasionă compasionase
plural I (noi) compasionăm (să) compasionăm compasionam compasionarăm compasionaserăm, compasionasem*
a II-a (voi) compasionați (să) compasionați compasionați compasionarăți compasionaserăți, compasionaseți*
a III-a (ei, ele) compasionea (să) compasioneze compasionau compasiona compasionaseră
Intrare: compasionat
compasionat participiu
masculin feminin
nearticulat articulat nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular compasionat compasionatul compasiona compasionata
plural compasionați compasionații compasionate compasionatele
genitiv-dativ singular compasionat compasionatului compasionate compasionatei
plural compasionați compasionaților compasionate compasionatelor
vocativ singular
plural
compasionare infinitiv lung
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular compasionare compasionarea
plural compasionări compasionările
genitiv-dativ singular compasionări compasionării
plural compasionări compasionărilor
vocativ singular
plural
* Formă nerecomandată sau greșită – (arată)