COMIȘEL s.m. (Mold., ȚR) Servitor la grajdurile domnești. A: Și îmbrăcînd pașa pre doi comișei de a grajdiului în haine scumpe . . ., i-au trimis. N. COSTIN. Și-l hrăniia acolo și numai comișulul (!) întra la dînsul. A 1756, 5^r; cf. GHEORGACHI; H 1779², 102^r. B: Își lega chica de coadă-i și-l batea comișălul cît putea. R. POPESCU. Etimologie: comis + suf. -el. Vezi și comis, comisoaie.