Definiția cu ID-ul 233989:


Dicționare morfologice

Se indică corespondența dintre forma de bază a unui cuvânt și flexiunile sale.

cominúție s. f. (sil. -ți-e), art. cominúția (sil. -ți-a), g.-d. art. cominúției; pl. cominúții, art. cominúțiile (sil. -ți-i-)