Definiția cu ID-ul 964113:


Dicționare specializate

Aceste definiții explică de obicei numai înțelesuri specializate ale cuvintelor.

COMERȚ. Subst. Comerț, negoț, trafic, simonie, negustorie, alișveriș (fam.); afacere, tranzacție, pazarlîc (înv.), tîrg. Comerț de stat, comerț socialist, comerț cooperatist, comerț particular; comerț extern (exterior), comerț intern (interior); comerț de întîmpinare; comerț cu amănuntul, comerț cu bucata, comerț angro, comerț cu ridicata, comerț cu toptanul; comerț ocazional, comerț (negustorie, afaceri) pe picior, comerț ambulant; comerț ilicit, bișniță (fam.). Negustorie, bogasierie (înv.), lipscănie (înv.), marchitănie (înv.), misitie, samsarlîc. Comerciant, negustor, vînzător. Traficant, afacerist. Om de afaceri, agent comercial, comisionar; pazarghidean (turcism înv.). Cumpărător, client, mușteriu, tîrgar (reg.). Curtier; misit, samsar, șafăr (reg.), bișnițar (fam.), șinzar (înv.). Vînzare, vindere, desfacere. Export. Import. Dumping. Contract de vînzare, mancipație (ant.). Comercializare. Cumpărare, cumpărătură, tîrguire; coempțiune. Tocmeală, tîrguială, tîrguire, precupețire; negociere, negociație (înv.); afacerism. Marfă, negoț (înv. și pop.), cumpărături. Capital, fond de rulment. Credit. Debit. Tarif, preț; preț fix, preț curent; listă mercurială. Cerere. Ofertă. Marketing. Adj. Comercial, negustoresc, mercantil (livr.). Vb. A face comerț, a face trafic, a trafica, a face negoț, a negustori (înv. și pop.), a neguța (înv. și pop.). A vinde (în detaliu, cu bucata, cu amănuntul, cu ridicata, cu toptanul), a desface. A comercializa, a pune în vînzare. A cumpăra, a tîrgui, a face alișveriș, a face cumpărături, a achiziționa. A se tocmi, a se tîrgui, a se precupeți (rar); a se învoi din preț, a cădea la învoială, a bate palma cu cineva, a încheia un tîrg, a se ajunge (a ajunge pe cineva) cu tîrgul. A face tîrg (tîrgui) cu cineva, a încheia cu cineva o afacere, a negocia. V. atelier, comerciant, locuri comerciale, local.