2 definiții pentru comensura


Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

COMENSURÁ vb. tr. a măsura prin comparație; a compara. (< it. commensurare)


Dicționare morfologice

Se indică corespondența dintre forma de bază a unui cuvânt și flexiunile sale.

comensurá vb., ind. prez. 3 sg. comensureáză

Intrare: comensura
verb (VT201)
Surse flexiune: DOR
infinitiv infinitiv lung participiu gerunziu imperativ pers. a II-a
(a)
  • comensura
  • comensurare
  • comensurat
  • comensuratu‑
  • comensurând
  • comensurându‑
singular plural
  • comensurea
  • comensurați
numărul persoana prezent conjunctiv prezent imperfect perfect simplu mai mult ca perfect
singular I (eu)
  • comensurez
(să)
  • comensurez
  • comensuram
  • comensurai
  • comensurasem
a II-a (tu)
  • comensurezi
(să)
  • comensurezi
  • comensurai
  • comensurași
  • comensuraseși
a III-a (el, ea)
  • comensurea
(să)
  • comensureze
  • comensura
  • comensură
  • comensurase
plural I (noi)
  • comensurăm
(să)
  • comensurăm
  • comensuram
  • comensurarăm
  • comensuraserăm
  • comensurasem
a II-a (voi)
  • comensurați
(să)
  • comensurați
  • comensurați
  • comensurarăți
  • comensuraserăți
  • comensuraseți
a III-a (ei, ele)
  • comensurea
(să)
  • comensureze
  • comensurau
  • comensura
  • comensuraseră
* formă nerecomandată sau greșită – (arată)
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)