Definiția cu ID-ul 1072288:


Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

combinor sn [At: ENC. TEHN. I, 168 / Pl: ~i[1] / E: fr combineur] Organ suplimentar al fiecărui sector dintr-o centrală telefonică automată, folosit pentru a produce schimbări succesive în constituția circuitelor.

  1. Incongruență morfologică pentru sn. — Ladislau Strifler