colectivizare sf [At: CONTEMP., Seria II, 1948, nr 109, 4/2 / Pl: ~zări / E: colectiviza] (Iuz) 1 Trecere a mijloacelor de producție individuale în proprietate colectivă, prin naționalizare, expropriere etc. 2 Unire a principalelor mijloace de producție ale țărănimii în cooperative Si: cooperativizare.