brândușă sf [At: ODOBESCU, S. III, 173 / V: -uș sm / Pl: ~șe, ~și / E: nct] 1 (Îs) ~ galbenă Plantă din familia iridiacee cu flori galbene Si: șofran brun, șofran galben, șofrănel galben (Crocus moesiacus). 2 (Șîc ~ de-primăvară, ~-de-munte, ~-albastră) Plantă din familia iridiacee cu flori albastre Si: nuscea, șofran, șofran de primăvară (Crocus heuffelianus). 3 (Șîs ~ albă, – mică) Plantă din familia iridiacee cu flori albe sau albastru-deschis Si: șofrănel (Crocus variegatus). 4 (Șîc ~de-toamnă, ~șa morților) Plantă din familia liliacee cu flori roșietice și liliachii Si: bălură, brândușele, brândușiță, brânduște, ceapa ciorii, crinu mâții, ghicitoare, viorele de toamnă, ruscea de poiană, șofran (Colchichum autumnale). 5 (Bot; reg) Lăcrămioare (Convallaria majalis). 6 (Bot; reg) Ghiocel (Galantus nivalis).

BRÂNDUȘĂ, brândușe, s. f. 1. Plantă erbacee cu flori violete în formă de pâlnie, care înflorește primăvara timpuriu (Crocus heuffelianus). 2. (În sintagma) Brândușă galbenă = plantă erbacee perenă cu florile galbene-aurii, ocrotită de lege (Crocus moesiacus). 3. Plantă veninoasă din familia liliaceelor, cu frunze mari alungite și cu flori roșietice sau liliachii, care înflorește toamna și care este folosită în medicină (Colchicum autumnale); floarea-brumei. – Cf. bg. brenduška, scr. brnduša.

BRÂNDUȘĂ ~e f. Specie de plante cu rădăcina un bulb și cu flori de diferite culori, în formă de pâlnie. [G.-D. brândușei] /<bulg. brenduška, sb. brnduša

brândușă s. f., g.-d. art. brândușei; pl. brândușe

BRÂNDUȘĂ s. (BOT.) 1. (Colchicum autumnale) (reg.) bălură, brândușei (pl.), ghicitori (pl.), ceapa-ciorii, floarea-brumei, ruscea-de-poiană. 2. (Crocus heuffelianus) (reg.) mițuvele (pl.), ruscea, șofran, șofrănel. 3. (Crocus reticulatus) (reg.) șofran-vărgat. 4. (Crocus aureus) (reg.) șofran-galben. 5. brândușă albă v. șofran. brândușă galbenă v. șofran.

COLCHICUM L., BRÎNDUȘĂ DE TOAMNĂ, fam. Liliaceae. Gen originar din Europa, Asia și Africa, cca 65 specii, plante. erbacee, bulboase, foarte veninoase, cca 15- 30 cm înălțime. Înflorește vara-toamna. Flori (3 stile, perigon tubulos) simple sau învoite, infundibuliforme, roz, albe, violete, roșietice, liliachii. Fructul, o capsulă cu 3 loji. Frunzele apar după înflorire. Preferă soluri adînc lucrate; bine drenate, îngrășate și puțin umede.

Colchicum autumnale L. Specie care înflorește toamnă. Florile mari, cca 5 cm lungime (6 stamine și 3 stile montate pe un ovar-subteran), simple sau duble, pornesc mai multe de o dată direct din pămînt, roșietice, liliachii, albe, infundibuliforme, cu 6 diviziuni. Frunze mari, liniar-lanceolate, ascuțite. Plantă erbacee (cca 15-20 cm înălțime) foarte veninoasă, bulb compact, oval. Fructul, o capsulă cu 3 loji și numeroase semințe (Pl. 23, fig. 134).

Colchicum byzantinum Ker-Gawl. Specie care înflorește vara. Flori roz-pal, mari, cu diviziuni oblonge. Frunze verzi-gălbui, lat-ondulate. Cca 30 cm înălțime, bulb mare învelit în tunici cafenii-deschis.

Colchicum speciosum Stev. Specie care înflorește toamna. Flori mari, globuloase, asemănătoare cu lalelele, tubul periantului lung, de culori diferite de la trandafiriu-pal la mov sau alb cu gîtul roșcat-purpuriu. Frunze mari. Tuberculi mari, neregulați ca formă, cca 25 cm înălțime.

Colchicum variegatum L. Specie care înflorește vara. Flori roz cu pătrățele purpurii. Frunze lungi, înguste, ondulate. Cea 30 cm înălțime.