Definiția cu ID-ul 1244645:
Arhaisme și regionalisme
COLCER s.m. (Ban.) Chelar. Kulcsér. Claviger. AC, 348; cf. LEX. MARS., 195. ♦ (Trans. SV) Flăcău însărcinat cu paza proviziilor în timpul unor sărbători. Grumazu îl las să bea cine-i colceriu. OG, 390. Variante: culcer (AC, 348). Etimologie: magh. kulcsár.
Exemple de pronunție a termenului „colcer” (1 clipuri)
Clipul 1 / 1