cojire sf [At: DA ms / Pl: ~ri / E: coji] 1 (D. un pom, o nuia, un fruct, o legumă etc.) Curățare de coajă (1) Si: cojeală (1), cojit¹ (1), cojitură (1). 2 (D. un animal) Jupuire Si: cojit¹ (2). 3 (D. răni cicatrizate, d. pielea arsă de soare, uscată de vânt) Curățare de coji (14) Si: coji¹ (3), descuamare. 4 (D. pereți și d. tencuiala sau varul de pe ei) Coșcovire.