5 definiții pentru cofer


Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

cofér sn [At: DDRF / V: (1) cohér, cuf~, (3) coif~ / Pl: ~e / E: ns cf ger Küfer] (Reg) 1 Cofa (1) (mai mică) Si: șiștar. 2 Coș în care se culeg strugurii. 3 Vas în formă de lingură mare, cu coadă foarte lungă, cu care se scoate borhotul din cazanul pentru fabricat țuică și în care se pun prunele din hârdău Cf polonic, căuș. 4 Unealtă a zidarului, probabil căuș. 5 (Îf cuf~) Vas de faianță colorat, de formă cilindrică, cu toartă, având o capacitate de 1-1,5 l, în care se aduce sau se ține apă.

cofér (Munt. vest), șofér (Olt.) și șoféĭ (Ban.) n., pl. e (sas. schufel, germ. schaufel, lopată adîncată, infl. de cofeĭ. V. șuflă). Căuș făcut din doage legate cu cercurĭ de lemn și prevăzut c’o coadă lungă de vre-o doĭ metri de scos borhotu ferbinte din cazan. Munt. est. Cantă, cănată, ghĭum, vas metalic (cu saŭ fără capac) care conține 6-8 litri și servește la adus și la ținut apă în casă. Fam. Iron. Stacan (ceașcă saŭ pahar mare): bem cu coferu, c’așa ne e felu (Loc.). Trans. șofeĭ. Cofiță. V. și bracacĭ, doniță, găleată, meredeŭ, mertic, șiștar.

șoféĭ n., pl. eĭe, și șofér n., pl. e. V. cofer.


Dicționare etimologice

Se explică etimologiile cuvintelor sau familiilor de cuvinte.

cófer (-re), s. n.1. Polonic, vas de scos lichide. – 2. Găleată, ciubăr. – Var. șofer, șofei. Săs. Schufel, contaminat cu cofă (Scriban). În Trans., Munt și Olt.


Dicționare specializate

Aceste definiții explică de obicei numai înțelesuri specializate ale cuvintelor.

cofér, cofére, s.f. (reg.) 1. cofă mai mică, vas de dus mâncarea la câmp, șiștar. 2. coș în care se culeg strugurii. 3. vas în formă de lingură mare, cu coadă lungă cu care se scoate borhotul din cazanul de fabricat țuică; polonic, căuș. 3. unealtă de zidărie, căuș.

Intrare: cofer
substantiv neutru (N1)
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • cofer
  • coferul
  • coferu‑
plural
  • cofere
  • coferele
genitiv-dativ singular
  • cofer
  • coferului
plural
  • cofere
  • coferelor
vocativ singular
plural
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)