codobatură (codobaturi), s. f. – Pasăre, prundar (Motacilla). – Mr. coadăbătură, cutrubatură, megl. coadărăbătură. Lat. pop. *codabattula (Pascu, I, 50; Candrea-Dens., 150; REW 1774; DAR). Este sigur că această compunere este anterioară rom., nu numai datorită consonanței dialectelor, ci și calabr. codiváttula. În general, celelalte limbi au preferat comp. inversă (it. batticoda, vicent. batikoa, flor. battikova, prov. bateco) sau bazată pe alte elemente. Pentru numeroasele forme romanice ale numelui păsării cf. Erich Poppe, ZRPh., LVI, 392-404 șI V. Garcia de Diego, RFE, 1931, 7.