cocăli, cocălesc, (cocălui), vb. tranz. – (gastr.) 1. A prepara produse din aluat. 2. A găti, a face mâncare. – Var. a lui cocoli „a coace colaci pentru slujbe bisericești” (< magh. kokonya „mâncăruri pentru sărbătorile Paștilor” (MDA); Papahagi indică o var. cocheli < sl. kotilǔ.