COCOȘ, (I, II 3) cocoși, s. m., (II 1, 2) cocoașe, s. n. I. 1. Pasare domestică (masculul găinii), cu creastă roșie, cu cioc ascuțit și cu penele de diferite culori (Gallus domesticus). ♦ Expr. Cîntă cocoșul (într-o casă) = bărbatul conduce. Basm (sau poveste) cu cocoșul roșu = povestire, întîmplare fără sfîrșit. ♦ Compus: cocoș-de-munte sau cocoș-sălbatic = pasare sălbatică de mărimea unui curcan, cu pene negre, pe piept verzi-albăstrui, cu ciocul puternic și puțin curbat (Tetrao urogallus). 2. (Reg.) Partea centrală lipsită de sîmburi a miezului pepenelui verde (în forma unei creste de cocoș); II. 1. Ciocănel percutor la armele de foc portative. 2. Pîrghie de comandă a supapei, la ciocanele de mină acționate cu aer comprimat sau cu aburi. ♦ (Min.) Robinet, mai ales la țevile cu aer comprimat, la care se montează un tub de cauciuc pentru tragerea unei ramificații. 3. (Reg., la pl.) Floricele. [Var.: (reg.) cucoș s. m. și n.] – Bg., sb., ucr. kokoš.