cocolire sf [At: DA / Pl: ~ri / E: cocoli] 1-2 (Îrg) Frământare și coacere de colaci pentru slujbele bisericești (sărbători, morți etc.) Si: cocolit¹ (1-2), cocolitură (1-2). 3 (Pfm) Înfofolire. 4 (Pfm) Îngrijire exagerată acordată cuiva Si: răsfățare, alintare, cocolit¹ (4), cocolitură (4), (îrg) mădărire. 5 Complacere în alintări Si: alintare, cocolit¹ (5), cocolitură (5).