O definiție pentru cochilier


Dicționare morfologice

Se indică corespondența dintre forma de bază a unui cuvânt și flexiunile sale.

cochiliér adj. m., pl. cochiliéri; f. sg. cochiliéră, pl. cochiliére

Intrare: cochilier
cochilier adjectiv
adjectiv (A1)
Surse flexiune: DOR
masculin feminin
nearticulat articulat nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • cochilier
  • cochilierul
  • cochilieru‑
  • cochilie
  • cochiliera
plural
  • cochilieri
  • cochilierii
  • cochiliere
  • cochilierele
genitiv-dativ singular
  • cochilier
  • cochilierului
  • cochiliere
  • cochilierei
plural
  • cochilieri
  • cochilierilor
  • cochiliere
  • cochilierelor
vocativ singular
plural
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)