2 intrări
4 definiții
Dicționare explicative
Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.
cocále n. saŭ f. pl. (bg. kokal, os mare, ngr. kókkalon, os, kókkala, os mare). Munt. est. Mînĭ saŭ picĭoare slabe: cu cocalele goale. V. cĭoantă.
cocál sn [At: TEODORESCU, P. P. 142 / Pl: ~e / E: bg кокал (< ngr ϰόϰϰαλον] (Îvp; gmț) Os.
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
Dicționare etimologice
Se explică etimologiile cuvintelor sau familiilor de cuvinte.
cocál (-le), s. n. – Os, os lung. Țig. kokalo (Graur 141); din ngr. ϰόϰϰαλον, cf. bg. kokal. – Der. cocîlcă, s. f. (persoană zdravănă și puternică); cocîrlos, adj. (osos, ciolănos).
- sursa: DER (1958-1966)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
COCÁL, cocále, s. n. Os, în special lung, al brațului (humerus) sau al gambei (tibia sau peroneu). (din țig. kokalo (Graur) < ngr. kókkalon; cf. bg. kokal)
- sursa: DER (1958-1966)
- adăugată de tavi
- acțiuni
Intrare: cocale
cocale
Nu există informații despre paradigma acestui cuvânt.
Intrare: cocal
cocal substantiv neutru
substantiv neutru (N1) | nearticulat | articulat | |
nominativ-acuzativ | singular |
|
|
plural |
|
| |
genitiv-dativ | singular |
|
|
plural |
|
| |
vocativ | singular | — | |
plural | — |
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)