Definiția cu ID-ul 572433:


Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

cocĭóc n., pl. oace și urĭ (orig. neșt.). Sud (Ant. F. I.)[1]. Insulă de plaur plutitoare, numită și coșcovă și mogîldan (Dun.): peștele să bagă la cocĭoace, pescariĭ pitesc raciĭ pin cocĭoace (VR. 1927, 5, 156), pîn ce cocĭocurĭ se nutreaŭ (niște vulturĭ) știa sfintu (Chir. CL. 1912, 1202). Baltă de apă stagnantă cu aniĭ care nu se primenește de cît cînd vine unda mare. corectată

  1. Ant. I→Ant. F. I. — Ladislau Strifler