COBLIZAN, cablizani, s. m. (Regional) Băiat mare, ieșit din rîndul copiilor; lungan, vlăjgan, găligan; derbedeu. După ce am dat de gustul merelor pădurețe, am slăbit. Așa va fi fiind și cu coblizanul acela. SADOVEANU, N. F. 155. Bine-ți șede, coșcogeme coblizan, să umbli lela pe drumuri. CREANGĂ, A. 69.