2 definiții pentru cobâlț


Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

cobî́lț (var. din cogîlț), interj. care arată cobîlțăitu apeî́, ca și hîltic.


Dicționare etimologice

Se explică etimologiile cuvintelor sau familiilor de cuvinte.

cobîlț interj. – Imită zgomotul apei răscolite sau agitate. – Var. cogîlț, gogîlț, interj. (imită zgomotul cu care înghit mîncarea unele persoane care mănîncă urît). Creație expresivă, cf. hîltîc, hîlț, ghiorț, zgîlțîi, șobîltîc, care exprimă aceleași idei. – Der. cobîlțîi, vb. (a agita, a amesteca un lichid), pe care DAR urmîndu-l pe Cihac, II, 66, îl pune în legătură cu sl. kolĕbati „a agita”; scobîlțîi, vb. (a agita, a amesteca); gogîlți, vb. (a înghiți mîncarea cu zgomot).

Intrare: cobâlț
cobâlț interjecție
interjecție (I10)
  • cobâ