CLĂDI (-ădesc) vb. tr. 1 💒 A ridica, a zidi, a construi o casă; Ⓕ: sărmana, ea-și clădea visuri atît de frumoase! (VLAH.) ¶ 2 A așeza în grămezi, a ridica, a face grămezi, clăi, etc. (vorb. de lemne, de fîn, de grîu, etc.): Unii brazdele răstoarnă, în căpiți alții le-adună, Le clădesc apoi în stoguri, și cu stuh le încunună (ALECS.) [vsl. klada].