CLOROFORM s. n. Compus organic al clorului, lichid, incolor, volatil, cu miros dulceag, întrebuințat în medicină pentru proprietățile sale narcotice și anestezice. Cînd acestea [cărămizile moi] sînt întinse la soare, stropii de apă încep să se evaporeze numaidecit, ca un cloroform care și-ar fi făcut efectid. BOGZA, C. O. 222. A tăcut toată după-amiaza, copleșit de amețeala cloroformului. C. PETRESCU, Î. II 50. Simțea încă groaza prin care a trecut ținînd cornetul de cloroform sub nările bolnavei. BART, E. 381.