3 definiții pentru clorator

cloratór s. n., pl. cloratoáre

CLORATÓR s. n. recipient pentru clorurare. (< rus. klorator)


Definiții din dicționare specializate

Aceste definiții pot explica numai anumite înțelesuri ale cuvintelor.

cloratór s.n. (chim.) Recipient pentru clorurare ◊ „Concentratul de minereu polimetalic este introdus în instalația numită «clorator» în care se insuflă clor la o temperatură de 700800 de grade.” R.l. 8 VIII 64 p. 3 (din rus. clorator; DTP)

Intrare: clorator
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular clorator cloratorul
plural cloratoare cloratoarele
genitiv-dativ singular clorator cloratorului
plural cloratoare cloratoarelor
vocativ singular
plural