CLORAMÍNĂ (< fr. {i}) s. f. Compus organic obținut prin clorurarea la atomul de azot a aminelor, amidelor, sulfonamidelor, imidelor și iminelor; are proprietăți oxidante și un puternic efect antiseptic. Ex.: cloramina T (p-toluen-clorsulfonamida sodată), utilizată ca dezinfectant pentru răni și pentru apa de băut.