Definiția cu ID-ul 949712:
Dicționare specializate
Explică înțelesuri specializate ale cuvintelor.
clocotiș, clocotișuri, s.n. – (înv.) Clocot, fierbere: „A mea ziță-i grâu ales, / A ta ziță-i de ovăz / Mestecată-(n) clocotiș” (Papahagi, 1925: 167; Breb). – Din clocot (< sl. klokotǔ) + suf. -iș (DEX, MDA).