CLOCOTI, clocotesc, vb. IV. 1. A fierbe în clocot. ♦ (Despre ape, rîuri, șuvoaie) A se agita puternic și zgomotos. (Rar) ♦ A curge în valuri; a țîșni. 2. Fig. (Despre sentimente, pasiuni, gânduri) A ajunge la un grad mare de intensitate; a fi gata să se dezlănțuie. 3. Fig. A răsună cu putere; a vui. [Var.: colcoti vb. IV] – Slav (v. sl. klokotati).