Definiția cu ID-ul 1003497:


Dicționare etimologice

Se explică etimologiile cuvintelor sau familiilor de cuvinte.

cloapete Alături de forma normală de plural, clopote, în Muntenia circulă și forma cloapete, neexplicată pînă acum, după cite știu; o accentuat nu se diftonghează înainte de alt o, iar o neacceutuat nu se transformă, normal, în e. Trebuie să pornim de la faptul că t, la plural, este muiat; deci el face să se moaie și p, iar o între două consoane muiate devine palatul. Odată ce o a devenit e, avem justificarea pentru transformarea lui o accentuat în oa (cf. fuiere, picere, în Tend. act., p. 44).