O definiție pentru clinicism


Dicționare morfologice

Se indică corespondența dintre forma de bază a unui cuvânt și flexiunile sale.

clinicísm s. n.

Intrare: clinicism
clinicism substantiv neutru
substantiv neutru (N29)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • clinicism
  • clinicismul
  • clinicismu‑
plural
genitiv-dativ singular
  • clinicism
  • clinicismului
plural
vocativ singular
plural
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)