3 intrări

9 definiții

Explicative DEX

cléte, pl. luĭ cleată.

clea sf [At: MAT. FOLK. 1077 / Pl: clete / E: bg клят] (Reg) 1 Grămadă. 2 Bucată îngustă de pământ. 3 Întindere de pământ.

clet sn [At: ANON. CAR. / V: cliet / Pl: ~uri / E: srb klijet] (Ban) 1 Cămară. 2 Grajd. 3 Sufragerie.

cliet sn vz clet

CLET sbst. Băn. Cămară (pentru provizii) [srb.].

cleátă f., pl. ete (bg. klĭet, klĭetka, cușcă, capcană, cămară, brazdă, strat, tarla. V. clit. Cp. și cu fr. claĭe, leasă, celt. cleta). Vest. Tarla, delniță, strat, bucată semănată orĭ plantată: lanurĭ rumene, clete de mohor și ovăz (ChN. I, 14) clete de castanĭ (36) în această cleată (40 și 147). Plantele din această tarla.

Etimologice

clet (-turi), s. n. – Cămară. Sl. klijet (DAR), bg. klĕt.Der. cleată, s. f. (grămadă). Cuvinte rare, mai ales în Banat și Olt. Este dublet al lui clit, s. n. (grămadă, stivă), folosit în Mold.

Regionalisme / arhaisme

cleată, clete, s.f. (reg.) 1. porțiune dintr-un gard, cleată de gard. 2. mulțime de lucruri de același fel. 3. bucată îngustă de pământ; delniță.

clet, clete sau cleturi, s.n. (reg.) grajd; sufragerie; cămăruță, cămară.

Intrare: clete
clete
Nu există informații despre paradigma acestui cuvânt.
Intrare: cleată
substantiv feminin (F12)
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • clea
  • cleata
plural
  • clete
  • cletele
genitiv-dativ singular
  • clete
  • cletei
plural
  • clete
  • cletelor
vocativ singular
plural
Intrare: clet
clet (pl. -e) substantiv neutru
substantiv neutru (N1)
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • clet
  • cletul
  • cletu‑
plural
  • clete
  • cletele
genitiv-dativ singular
  • clet
  • cletului
plural
  • clete
  • cletelor
vocativ singular
plural
clet (pl. -uri) substantiv neutru
substantiv neutru (N24)
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • clet
  • cletul
  • cletu‑
plural
  • cleturi
  • cleturile
genitiv-dativ singular
  • clet
  • cletului
plural
  • cleturi
  • cleturilor
vocativ singular
plural
substantiv neutru (N24)
Surse flexiune: MDA2
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • cliet
  • clietul
  • clietu‑
plural
  • clieturi
  • clieturile
genitiv-dativ singular
  • cliet
  • clietului
plural
  • clieturi
  • clieturilor
vocativ singular
plural
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)