2 intrări
5 definiții
Dicționare explicative
Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.
clet sn [At: ANON. CAR. / V: cliet / Pl: ~uri / E: srb klijet] (Ban) 1 Cămară. 2 Grajd. 3 Sufragerie.
cliet sn vz clet
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
Dicționare etimologice
Se explică etimologiile cuvintelor sau familiilor de cuvinte.
clet (-turi), s. n. – Cămară. Sl. klijet (DAR), bg. klĕt. – Der. cleată, s. f. (grămadă). Cuvinte rare, mai ales în Banat și Olt. Este dublet al lui clit, s. n. (grămadă, stivă), folosit în Mold.
- sursa: DER (1958-1966)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
Dicționare specializate
Aceste definiții explică de obicei numai înțelesuri specializate ale cuvintelor.
clet, cléte sau cléturi, s.n. (reg.) grajd; sufragerie; cămăruță, cămară.
- sursa: DAR (2002)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
Dicționare enciclopedice
Definiții enciclopedice
CLET al III-lea papă al Romei, Clită, Istratie, „feciorul Iliei” 1654 (RI XII 236).
- sursa: Onomastic (1963)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
Intrare: Clet
Intrare: clet
clet (pl. -e) substantiv neutru
| substantiv neutru (N1) | nearticulat | articulat | |
| nominativ-acuzativ | singular |
|
|
| plural |
|
| |
| genitiv-dativ | singular |
|
|
| plural |
|
| |
| vocativ | singular | — | |
| plural | — | ||
clet (pl. -uri) substantiv neutru
| substantiv neutru (N24) | nearticulat | articulat | |
| nominativ-acuzativ | singular |
|
|
| plural |
|
| |
| genitiv-dativ | singular |
|
|
| plural |
|
| |
| vocativ | singular | — | |
| plural | — | ||
cliet substantiv neutru
| substantiv neutru (N24) Surse flexiune: MDA2 | nearticulat | articulat | |
| nominativ-acuzativ | singular |
|
|
| plural |
|
| |
| genitiv-dativ | singular |
|
|
| plural |
|
| |
| vocativ | singular | — | |
| plural | — | ||
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)