Definiția cu ID-ul 1346721:
Arhaisme și regionalisme
ciurúc, ciurucuri, s.n. 1. Rămășiță de ceva, rest. 2. Ceva uzat, folosit. 3. Om care nu se pricepe la nimic. – Din tc. čürük „putred, stricat” (Șăineanu, după DER; Scriban, MDA).
ciurúc, ciurucuri, s.n. 1. Rămășiță de ceva, rest. 2. Ceva uzat, folosit. 3. Om care nu se pricepe la nimic. – Din tc. čürük „putred, stricat” (Șăineanu, după DER; Scriban, MDA).