ciurlez sm [At: H IV, 152 / Pl: ~ii / E: ciurlezi] (Reg; lpl) Flăcău care umblă cu iordanul.

cĭurléz n., pl. urĭ și e (cp. cu cĭurez, olt. îld. huhurez, pin aluz. la moțurile luĭ). Munt. vest. Sfiștoc. (La Bobotează, copiiĭ umblă c’un sfiștoc stropind și strigînd: Cĭurlez, Bobotez!).