Definiția cu ID-ul 439456:


Dicționare etimologice

Se explică etimologiile cuvintelor sau familiilor de cuvinte.

ciup (ciúpi), s. m.1. Smoc de păr, moț, tupeu. – 2. Șuviță, plete, cîrlionț. – 3. Copac stufos, frunziș. – Mr. ciup „ață de cînepă”. Sl. (sb. čup „smoc”, rus. čup „moț”), cf. alb. čupë „plete”. Nu poate proveni direct din sb., cum crede DAR, datorită circulației extinse a cuvîntului rom. Pare cuvînt diferit de cel anterior, probabil în legătură cu ciuf.Der. ciupos, adj. (zbîrlit, ciufulit).