ciugulit², ~ă a [At: JIPESCU, O. 60 / Pl: ~iți / E: ciuguli] 1 Ciupit de ici, de colo. 2 Mâncat prin apucare cu ciocul. 3 (D. mâncăruri) Din care s-a mâncat câte puțin, de ici, de colo. 4 Adunat cu vârful degetelor. 5 Care are urme. 6 (Nob) Ascuțit prost. 7 (D. idei) Înregistrat vag și rar. 8 (Mol; d. persoane; fig) Căruia i se spun vorbe dulci (10). 9 (Mol; d. persoane; fig) Sărutat. 10 (Nob) Certat.