Definiția cu ID-ul 711410:
Regionalisme / arhaisme
ciucă, ciuci, s.f. – 1. Culme, pisc, vârf. 2. Botă, ciomag, măciucă (Papahagi 1925). – Cf. alb. čuka „culme”.
Exemple de pronunție a termenului „ciucă” (50 clipuri)
Clipul 1 / 50
ciucă, ciuci, s.f. – 1. Culme, pisc, vârf. 2. Botă, ciomag, măciucă (Papahagi 1925). – Cf. alb. čuka „culme”.