Definiția cu ID-ul 711411:
Dicționare specializate
Explică înțelesuri specializate ale cuvintelor.
ciuclă, -e, s.f. – Buclă de păr, moț (în Giulești); creștetul găinii sau al cocoșului (Ieud). – Din magh. csuklya „cornet (de hârtie)” (DA); Din lat. cicculum (= cicum „ciorchine”), care a dat în rom. ciucure, contaminat cu ciucă „vârf, pisc”.