Definiția cu ID-ul 1346645:
Arhaisme și regionalisme
cităí, cităiesc, v.t. (reg.) A face pe cineva să tacă, să se liniștească: „Cânele prinde a lătra cătă Fata Pădurii. Io am cităit câinele” (Bilțiu-Dăncuș, 2005: 98). – Din cit + suf. -ăi.
cităí, cităiesc, v.t. (reg.) A face pe cineva să tacă, să se liniștească: „Cânele prinde a lătra cătă Fata Pădurii. Io am cităit câinele” (Bilțiu-Dăncuș, 2005: 98). – Din cit + suf. -ăi.